Italia, Franța, Spania, Polonia și Germania se confruntă și ele cu nemulțumirile agricultorilor
Fermierii olandezi protestează de săptămâni bune împotriva planului guvernului de a reduce drastic poluarea cu azot până în 2030 (în unele regiuni ale țării este prevăzută o reducere de 95%), un plan care presupune reducerea cu 30% a șeptelului din Olanda și dispariția a mii de ferme. Mișcarea de protest din Olanda pare să se extindă in Europa, pe fondul scumpirii carburanților și a îngrășămintelor. Fermierii germani s-au alăturat celor olandezi, în regiunea de graniță. Fermierii italieni au început să protesteze împotriva scumpirilor, strigând ”Nu suntem sclavi! S-au înregistrat proteste și în Spania, în regiunea Andaluzia, unde fermierii au protestat din cauza scumpirii carburanților.
Potrivit site-ului firstpost.com, în Germania, grupurile de fermieri sunt supărate de legea recentă a energiei regenerabile adoptată de Parlament, în timp ce cultivatorii polonezi protestează împotriva costului îngrășămintelor și importurilor de alimente ieftine. Fermierii italieni și spanioli se confruntă cu prețuri crescute la combustibil și costuri vertiginoase. Un protest fermierilor care a început în Țările de Jos față de propunerile de reducere a emisiilor s-a răspândit în alte părți ale Europei, cultivatorii din Germania, Italia, Spania și Polonia ieșind în stradă în solidaritate cu omologii lor. Totul a început în iunie, când fermierii olandezi au protestat față de propunerile guvernului lor de a reduce emisiile de poluanți dăunători, un plan care probabil îi va forța pe cultivatori să-și taie efectivele de animale sau să înceteze cu totul munca.
Guvernul vrea o țară verde, sacrificând agricultorii?!
Să aruncăm o privire mai atentă la ceea ce s-a întâmplat în Țările de Jos și de ce protestele se răspândesc în toată Europa: Aproximativ 40.000 de fermieri s-au adunat în iunie în centrul agricol al Olandei, pentru a protesta împotriva planurilor guvernului. Mulți au ajuns cu tractorul, perturbând traficul în toată țara. Câteva zile mai târziu, fermierii și-au dus din nou protestele pe autostrăzile aglomerate, conducând încet pe drumuri sau oprindu-se cu totul. Unii au aruncat baloți de fân pe drumuri, iar grupuri mici au manifestat la primării și la primărie, în unele cazuri aprinzând focuri din baloți de paie în afara clădirilor. Unii fermieri au incendiat baloturi de fân de-a lungul autostrăzilor, în timp ce alții s-au adunat în orașe și orașe, inclusiv în Haga. Guvernul olandez a fost forțat să acționeze după o serie de hotărâri judecătorești care au blocat infrastructura și proiectele de construcție din cauza temerilor că fermele olandeze ar provoca emisii care încalcă regulile de mediu. Guvernul le oferă autorităților provinciale un an pentru a găsi modalități de a îndeplini obiectivele de reducere a emisiilor. Executivul susține că emisiile de oxid de azot și amoniac, pe care le produc animalele, trebuie reduse drastic, în apropierea zonelor naturale care fac parte dintr-o rețea de habitate protejate pentru plante și faună sălbatică pe cale de dispariție, care se întinde pe teritoriul Uniunii Europene, constituite din 27 de națiuni. Fermierii olandezi spun că sunt vizați în mod incorect ca poluatori, în timp ce alte industrii, precum aviația, construcțiile și transporturile, contribuie și ele la emisii și se confruntă cu reguli mai puțin stricte. De asemenea, ei spun că guvernul nu le oferă o imagine clară a viitorului lor, pe fondul reformelor propuse. Potrivit publicației The Scottish Farmer, supermarketurile rămân fără alimente, pe măsură ce protestele continuă să se intensifice. Asta, deoarece pescarii au blocat porturile și mai multe nave claxonează pentru a-și exprima nemulțumirea față de inflație.
Protestele s-au răspândit în toată Europa
Între timp, fermierii germani au blocat drumuri de la granița cu Țările de Jos și s-au adunat în număr mare, pentru a protesta în apropierea orașului Heerenburg. Conform site-ului The Deep Dive, grupurile de fermieri germani sunt ele însele supărate de modificarea recentă a Legii energiei regenerabile de către Parlament, susținând că Guvernul nu oferă suficient sprijin pentru producția de biogaz. „Este complet de neînțeles că, în mijlocul acestei crize energetice de anvergură, o sursă de energie domestică durabilă, cum ar fi biogazul, este redusă în producția de electricitate, căldură și biometan!”- a spus Bernhard Krüsken, secretarul general al fermierilor germani. Potrivit site-ului asociației lor, fermierii polonezi s-au ridicat și ei, în semn de protest, față de costul îngrășămintelor și al importurilor de alimente ieftine care sunt permise și, astfel, cresc costurile de producție locale. Fermierii au ieșit pe străzile Varșoviei strigând: „Ajunge! Nu ne vom lăsa jefuiți!” și „Noi, muncitorii, nu putem plăti pentru criza creată de politicieni!” În Spania, fermierii au blocat autostrăzile din regiunea de sud a Andaluziei, pentru a protesta împotriva prețurilor ridicate la combustibil și a costurilor în creștere ale produselor esențiale, conform The Scottish Farmer. La Milano, fermierii italieni dintr-un convoi de tractoare, au blocat traficul în oraș.
„Nu suntem sclavi!”
Fermierii italieni se ridică și ei: „Noi nu suntem sclavi, suntem fermieri! Apoi, au lansat un avertisment către politicieni: „Venim la Roma!” Creșterea nejustificată și nefastă a prețurilor la materiile prime și a produselor de primă necesitate, a adus sectorul agricol în genunchi și în Italia. Acest lucru se întâmplă în contextul în care fermierii italieni se confruntă cu o secetă severă, care a pus în pericol o treime din producția agricolă. Fermierii spun că au pierdut circa 3 miliarde de euro, ca urmare a situației de urgență și că sunt puternic afectați de creșterea prețurilor la combustibili, costurile crescând ca urmare a conflictului din Ucraina, dar nici Guvernul italian nu intenționează să renunțe la sancțiunile împotriva Rusiei, decizie care ar ameliora drastic situația. Ministrul Agriculturii al Italiei, Steafano Patuanelli, a declarat Parlamentului, la începutul acestei săptămâni, că Italia se confruntă cu o pierdere suplimentară de 40% a resurselor de apă în următoarele decenii. Parlamentul UE, într-o mișcare de aparentă pacificare a fermierilor, a emis o rezoluție prin care denunță subvențiile „denaturante” pentru zahăr ale Indiei, susținând că este împotriva acordului agricol OMC. Cu toate acestea, protestele nu s-au redus.
„Dublă lovitură asupra economiei mondiale”
Mai mulți analiști au avertizat că protestele în desfășurare ale fermierilor, pe fundalul invaziei Ucrainei de către Rusia, ar avea un impact asupra lanțurilor de aprovizionare cu alimente și „ar produce un dublu impact asupra economiei mondiale”. „Confruntă cu proteste tot mai mari, UE va trebui să echilibreze securitatea alimentară cu mediul verde, altfel, nu numai repercusiunile acestei agitații vor afecta lanțul alimentar global și vor duce și mai mult inflația în țările afectate” – susțin jurnaliștii de la Hindustan Times.. „Cu prețurile la petrol la un nivel ridicat din cauza sancțiunilor impuse producătorilor de petrol din Rusia și Asia de Vest, care obțin profituri extraordinare prin reducerea producției, orice lovitură a lanțului global de aprovizionare cu alimente va scufunda economiile mai mici, iar criza din Sri Lanka va fi replicată pe alte continente!” avertizează aceștia.
Politicieni contra fermieri
Coaliția de guvernământ vrea să reducă emisiile de poluanți, în special oxid de azot și amoniac, cu 50%, la nivel național, până în 2030. Miniștrii numesc propunerea o „tranziție inevitabilă” care are ca scop îmbunătățirea calității aerului, a solului și a apei. Politicienii avertizează că fermierii vor trebui să se adapteze sau să se confrunte cu perspectiva de a-și închide afacerile. „Mesajul sincer… este că nu toți fermierii își pot continua afacerea”, iar cei care o fac vor trebui probabil să cultive altfel, a spus Guvernul olandez într-o declarație de luna aceasta, în timp ce și-a dezvăluit obiectivele de reducere a emisiilor. Animalele produc amoniac în urină și fecale. În trecut, guvernul olandez a cerut fermierilor să folosească pentru animalele lor hrană care conține mai puține proteine, ca o modalitate de a reduce emisiile de amoniac. Problema este agravată în Țările de Jos, care este cunoscută pentru practicile sale agricole intensive, cu un număr mare de animale, ținute pe suprafețe mici de pământ.
Nu doar fermierii sunt vizați!
În trecut, Guvernul a redus limita națională de viteză maximă pe autostrăzi de la 130 de kilometri pe oră la 100 de kilometri pe oră în timpul zilei, ca o modalitate de a reduce oxidul de azot, creat de motoarele vehiculelor. În timp ce tractoarele s-au adunat în fața clădirii Parlamentului în iunie, premierul olandez Mark Rutte a spus că fermierii au dreptul să protesteze, dar nu să încalce legea. „Nu este acceptabil să creăm situații periculoase, nu este acceptabil să intimidați oficialii, nu vom accepta niciodată asta!” – zice Rutte, unul din cei mai detestați premieri pe care i-a avut Olanda și Europa. Noi anticipăm că Mark Rutte și guvernul său nu va rezista la putere până la venirea iernii.
Vise delirante verzi în creierele Comisiei Europene!
Pe site-ul său web, Comisia Europeană spune că conservarea și utilizarea durabilă a zonelor Natura 200 este „în mare măsură centrată pe oamenii care lucrează cu natura, mai degrabă decât împotriva ei. Cu toate acestea, statele membre trebuie să se asigure că siturile sunt gestionate într-o manieră durabilă, atât ecologic, cât și economic!”…Ușor de zis, imposibil de aplicat! Fermierii olandezi susțin că alte țări, UE nu reprimă industria agricolă la fel de puternic ca Țările de Jos. În timpul unui protest, un grup de fermieri dintr-o regiune olandeză Natura 2000 de lângă granița cu Germania a pus steaguri și un semn „Bine ați venit în Germania!”, pentru a o face, în mod simbolic, parte a țării vecine. Agricultura, de la producția de lapte până la cultivarea culturilor în câmpuri și sere – este o parte semnificativă a economiei olandeze. Potrivit unui grup național de lobby agricol, LTO, există aproape 54.000 de întreprinderi agricole în Țările de Jos, cu exporturi în valoare totală de 94,5 miliarde de euro în 2019. Drept urmare, mii de fermieri olandezi au blocat porturile, aeroporturile și drumurile, precum și centrele de distribuție a supermarketurilor, cu tractoarele lor și au incendiat baloti de paie pe străzi și au aruncat gunoi de grajd în clădirile guvernamentale.
„Acest lucru nu va funcționa!”
Supermarketurile rămân fără alimente, pe măsură ce protestele continuă să se intensifice. Alte sectoare au început și ele să se alăture protestelor, pescarii blocând porturile și mai multe nave claxonând, pentru a-și exprima frustrarea față de creșterea inflației. Grupurile agricole și agricole din țară au criticat planurile guvernului olandez drept „nerealiste” – menționând că țara găzduiește aproape 54.000 de întreprinderi agricole. „Acest lucru nu va funcționa!”- a declarat președintele LTO Nederland Sjaak van der Tak, a cărei organizație reprezintă 35.000 de fermieri, ca răspuns la noile obiective guvernamentale. Alții se tem că o reducere a sectorului agricol olandez va duce la o producție cu costuri mai mari și mai puțin eficiente, în alte părți ale lumii.
Globaliștii olandezi se cred atotputernici, dar vor fi spulberați!
„Cred că există o mulțime de idei delirante în rândul susținătorilor mediului, al ONG-urilor de mediu și al mediului academic, care sunt preluate în locuri precum Europa de factorii de decizie, care apoi încearcă să le impună fermierilor și altor oameni care au pentru a trăi cu adevărat sub aceste politici”, a declarat Ted Nordhaus, directorul executiv al Institutului Breakthrough, un centru global de cercetare, într-un interviu. „Și reacția pe care o vedem [de la protestatari] este destul de reprezentativă pentru gradul în care aceste idei sunt destul de îndepărtate de realitățile economice de bază, biochimice, ale sistemului agricol global!”
Din moment ce olandezii sunt considerați pe scară largă printre cei mai eficienți producători de animale din punct de vedere ecologic, a spus Nordhaus, noile ținte de reducere ar putea redistribui producția – externalizarea acesteia către alte țări, care necesită mai mult teren și, probabil, produc o poluare cu azot mai mare, în general. Valul de demonstrații olandeze este un răspuns la politicile propuse în domeniul schimbărilor climatice introduse luna trecută de parlamentul olandez, care urmăresc să reducă utilizarea de către fermieri a îngrășămintelor și să reducă numărul de animale pe care îl pot deține, în efortul de a-și reduce emisiile de oxid de azot și amoniac în mod dramatic, până în anul 2030. Deoarece aceste emisii sunt produse de animale, planurile olandeze cer o reducere cu 30% a efectivelor de animale, o sumă pe care legislatorii o consideră necesară pentru a îndeplini obiectivele climatice ale țării.
Exemplul Sri Lanka
Săptămâna trecută, aproximativ 40.000 de fermieri s-au adunat în tractoare și camioane în Gaarkeuken, un centru agricol cheie din nord, pentru a bloca tot traficul de nave pe Canalul Princess Margriet. Alții au folosit tractoare pentru a opri activitatea la diferite centre de distribuție a supermarketurilor din zonă și pentru a se aduna în fața clădirii parlamentului țării, în timp ce parlamentarii votau regulamentele.
Conform noilor reglementări privind emisiile, autoritățile regionale vor avea la dispoziție o perioadă de 12 luni pentru a elabora propuneri pentru a îndeplini aceste noi obiective.
Dar criticii se tem că, mișcându-se prea repede, Țările de Jos ar putea risca să facă unele dintre aceleași greșeli ca și Sri Lanka, a cărei pivotare bruscă către agricultura ecologică în aprilie anul trecut, a greșit catastrofal, ducând la scăderea vertiginoasă a producției interne, la creșterea inflației și la inversarea procesului cu greu realizat, de câștiguri economice. Experimentul din Sri Lanka a fost considerat pe scară largă a fi un eșec masiv și, în termen de opt luni, politica a fost aproape complet abandonată.
Restricții de circulație pe timp de noapte au intrat în vigoare în Sri Lanka după ce protestatarii furioși au incendiat casele familiei Rajapaksa și ale politicienilor apropiați de puterea politică de la Colombo, în mijlocul unui val de furie uriaș, generat de o criză economică fără precedent, scrie BBC.
Ţara cu 22 de milioane de locuitori suferă de pe urma lipsei de bunuri esenţiale, produse alimentare, combustibil, medicamente și se confruntă cu întreruperi de curent zilnice şi o inflaţie record, fără ca nimic să sugereze încetarea dificultăţilor economice. Guvernul, care a recunoscut că este cea mai gravă criză economică de la independenţa faţă de Marea Britanie în 1948, a cerut ajutor de la Fondul Monetar Internaţional, dar negocierile ar putea dura până la sfârşitul anului. Sri Lanka este condusă de familia Rajapaksa. Frații președintelui au ocupat posturile de ministru de finanțe, prim-ministru și ministru al agriculturii. Nepotul său este ministrul sportului. Oamenii sunt furioși ca urmare a creșterii uriașe a costurilor de trai – prețurile la alimente au început să crească accelerat de la sfârșitul lui 2021, iar acum, oamenii plătesc cu până la 30% mai mult pentru alimente, decât în urmă cu un an. Din această cauză, mulți oameni din Sri Lanka au început să renunțe la mese. Pe lângă problemele legate de aprovizionarea cu hrană, Sri Lanka se confruntă și cu un acut deficit de combustibil și medicamente, iar penele de curent au provocat noi probleme pentru întreaga societate. Sistemul medical este aflat în pragul colapsului, tot din cauza lipsei de medicamente. Problemele economice ale statului asiatic sunt generate în mare parte de faptul că a rămas fără rezerve de valută. Țara, puternic dependentă de importuri, nu-și mai permite să cumpere hrană sau combustibil.
Guvern incompetent?!
LTO Nederland a declarat într-o declarație că noua politică a Guvernului a produs fermierilor „recul după recul”. „Pierderea derogării este un scenariu negru pentru agricultura circulară!”- au arătat reprezentanții fermierilor. „Înseamnă că o parte mai mică din necesarul total de fertilizare a solului poate proveni din gunoi de grajd fertil și, prin urmare, vom avea o dependență mai mare de îngrășământ artificial și, prin urmare, de gaz, care va costa circa 10.000 până la 20.000 de euro în plus pentru fermieri, fără a îmbunătăți mediul!”- susțin fermierii.