O bacterie ce trăiește în izvoarele termale marine permite stocarea eficientă a bioxidului de carbon, considerat principalul vinovat pentru încălzirea globală!

O enzimă din organismul bacteriei permite și producerea de hidrogen, ca sursă de energie!

Potrivit publicației krone.at, cercetătorii de la Centrul pentru Biologie al Universității din Basel și de la Universitățile din Frankfurt pe Main și Marburg au descompus o enzimă dintr-o bacterie care permite legarea eficientă a dioxidului de carbon (CO2). Oamenii de știință speră că acest lucru va deschide noi modalități de stocare a gazelor cu efect de seră.

Bacteria-minune ar putea rezolva criza climatică!

Conform afirmațiilor cercetătorilor de la Basel Biozentrum, enzima numită HDCR formează acid formic din hidrogen gazos (H2) și dioxid de carbon (CO2). Acest lucru permite stocarea eficientă și pe termen lung a bioxidului de carbon, care ar putea fi importantă, având în vedere agravarea constantă a crizei climatice. Rezultatele cercetării au fost publicate în revista științifică „Nature”. Enzima HDCR provine de la bacteria Thermoanaerobacter kivui, care a fost descoperită pentru prima dată în 1981, în Lacul Kiwu, din Africa Centrală. Bacteria iubitoare de căldură trăiește departe de oxigen, inclusiv în izvoarele subacvatice fierbinți, din adâncurile mării. Se dezvoltă optim la puțin sub 70 de grade Celsius, se hrănește doar cu gaze și poate construi material celular numai din dioxid de carbon și azot.

Enzima HDCR permite și folosirea hidrogenului ca sursă de energie!
Cercetătorii au reușit recent să descompună structura specială a enzimei. Potrivit cercetătorilor, aceasta este alcătuită din așa-numitele filamente, neobișnuit de lungi și împletite. Cercetătorii spun că această structură, asemănătoare firului, funcționează, aparent, ca un nanofir conducător de electroni, care este responsabil pentru legarea în mare viteză a celor două gaze. Această reacție chimică este efectuată mai eficient în această enzimă decât în ​​toți catalizatorii chimici cunoscuți până în prezent. „Structurile găsite în HDCR ne arată noi modalități de a lega CO2 și de a folosi hidrogenul ca sursă de energie!”- a declarat Ben Engel, liderul grupului de cercetare de la Basel Biozentrum. Rezultatele studiilor ilustrează, de asemenea, importanța cercetării științifice de bază asupra diferitelor organisme biologice, a continuat Engel. 

  • Jurnalul Romanesc Viena

    Related Posts

    • octombrie 11, 2024
    Un român care a spart o casă în Austria și a fugit cu un seif va face pușcărie în România

    Un român din Constanța, împreună cu alți complici, a intrat prin efracție într-o casă din Austria și a furat un seif. Valoarea prejudiciului cauzat persoanelor vătămate este de peste 111.000…

    • septembrie 6, 2024
    Autostrăzile din România vor avea sisteme de supraveghere ca în Germania

    Pe autostrăzile din România va fi instalat un sistem care va ajuta deopotrivă autoritățile, dar și participanții la trafic. Sistemul include camere de supraveghere, aparate de detecție, dar și senzori…