Jurnalul Romanesc Viena
Inundațiile au devenit aproape inevitabile în zilele noastre. În ultima lună, locuri precum Florida, Carolina de Nord, Nigeria, Tunisia, Mexic, India, Nepal, Vietnam, Polonia și Austria au fost afectate de inundații. Aceste fenomene nu mai ar trebui să surprindă pe nimeni. Schimbările climatice aduc ploi mai frecvente și intense în majoritatea regiunilor, iar infrastructura – de la drumuri și poduri la canale și baraje – nu este pregătită să facă față unor asemenea extreme.
Cu toate acestea, Viena se distinge. În ultimele două săptămâni, inundațiile din Europa Centrală au cauzat perturbări în Austria Inferioară, afectând chiar și o gară nouă construită pentru a lega suburbiile în expansiune de oraș. Cu toate acestea, locuințele din Viena au fost în mare parte ferite de daune, cu doar mici probleme la rețeaua de metrou. Cum a reușit orașul să evite cele mai grave efecte? Răspunsul stă în măsurile de inginerie și viziunea politică din anii 1960, implementate după inundații devastatoare care au lovit orașul, potrivit The Guardian.
Gara afectată, construită în 2012 la vest de Viena, reflectă o problemă în creștere. Hărțile de inundații arată că zona Tullnerfeld este vulnerabilă, dar mii de case au fost construite în aceste suburbii. Continuarea „impermeabilizării solului” (Bodenversiegelung) – procesul de betonare a terenurilor verzi pentru dezvoltare – agravează riscul de inundații în viitor.
Problema este că standardele de protecție împotriva inundațiilor se schimbă rapid pe măsură ce criza climatică avansează. Dacă în secolul XX o inundație „de 100 de ani” apărea rar, astăzi asemenea evenimente extreme sunt mult mai frecvente. O inundație de acest tip, care apare o dată pe secol, poate părea un risc acceptabil, dar când devine un eveniment anual, situația se schimbă radical. Acesta este motivul pentru care sistemul de protecție împotriva inundațiilor din Viena este atât de impresionant.
De-a lungul istoriei, Viena a fost expusă inundațiilor, cea mai mare fiind în 1501, când Dunărea a transportat de 20 de ori mai multă apă decât de obicei. Inundația din 1954 a fost cea mai mare din secolul trecut și a provocat daune majore. După ani de dezbateri politice, în 1969, consiliul orașului a decis construirea Donauinsel, o insulă artificială de 21 km lungime în mijlocul Dunării. Aceasta acționează ca un baraj și un canal de scurgere, protejând orașul de inundații similare cu cele din 1501. Până acum, insula și-a dovedit eficacitatea.
Decizia de a construi Donauinsel nu a fost lipsită de controverse. Partidul Popular Conservator din Austria (ÖVP) s-a opus inițial, argumentând că orașul avea alte priorități. Totuși, conservatorii locali și-au recunoscut ulterior greșeala. În prezent, partidul național continuă să se opună măsurilor climatice, fiind întrecut doar de Partidul Libertății, de extremă dreaptă, care a câștigat recent popularitate în Austria. Opoziția lor față de acțiunile climatice depășește granițele țării.
Orașele din întreaga lume trebuie să adopte măsuri pentru a se proteja de criza climatică. Construirea unor sisteme de protecție împotriva inundațiilor „de 1000 de ani” este doar începutul. Într-o lume în care emisiile de combustibili fosili contribuie la fenomene extreme, adaptarea la schimbările climatice nu se limitează la baraje.
Totuși, barajul care protejează Viena rămâne un exemplu important. Barajele pot furniza energie hidroelectrică cu emisii reduse de carbon, deși cel din Viena nu produce electricitate. Austria, însă, obține două treimi din energia sa electrică din hidroenergie, un pilon al producției sale cu emisii reduse.
Există numeroase măsuri care sunt benefice atât pentru reducerea emisiilor, cât și pentru adaptarea la schimbările climatice. De exemplu, în Marea Britanie, izolarea caselor pentru a reduce costurile de încălzire și răcire ar putea avea un impact semnificativ. Planificarea urbană inteligentă este, de asemenea, esențială. Trebuie să evităm construirea de noi locuințe suburbane în zonele inundabile și să ne concentrăm pe dezvoltarea urbană densă, mult mai ușor de protejat și mai eficientă din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Protecția împotriva inundațiilor și reducerea emisiilor sunt obiective complementare. Nu este de mirare că Viena este adesea considerată unul dintre cele mai locuibile orașe din lume. Protecția împotriva schimbărilor climatice ar trebui inclusă în aceste clasamente, iar Viena ar fi din nou pe primul loc.
