
95% dintre porcii din Austria trăiesc în boxe foarte mici, pe podele din beton, fără așternut și fără acces la exterior!
Cum vrea Austria să reducă suferința porcilor
Imagini din infern
Abuzurile masive în îngrășarea porcilor nu se termină niciodată. AMA (Agrarmarkt Austria-n.n) promite controale mai stricte. Consumatorii ar trebui să aibă mai multe informații despre creșterea animalelor. Porcii cu răni sângerânde, cu cruste și cozi mușcate, se înghesuie în țarcuri înguste, ca în temniță. Între ei zac animale moarte, în descompunere, sufocate de roiuri de muște, multe, cu burta sfâșiată, altele, mâncate, de nerecunoscut. Cadavrele, scheletele și oasele sunt presărate de-a lungul coridoarelor. Ele sunt precum un catarg însângerat în mijlocul unui câmp de luptă.
Înregistrările dintr-un hambar cu 2.000 de porci din Austria Inferioară din 16 iunie, au constituit o descoperire accidentală, a activiștilor pentru drepturile animalelor. Acestea nu sunt, din păcate, un caz izolat. Abia în aprilie a acestui an, industria cărnii a fost zguduită de imaginile cu purcei grav răniți, dintr-o fermă de îngrășare din Carintia. Ceea ce leagă ambele scandaluri este sigiliul de calitate al Agrarmarkt Austria. Scandalurile au fost declanșate de crize familiale: în Carintia, un fermier în vârstă, a fost copleșit de conducerea afacerii. În Austria Inferioară, un fiu care și-a pierdut tatăl într-un accident grav, nu a mai putut să-și îngrijească animalele. Controalele au eșuat în ambele cazuri.
Un control la 20 de ani?!
Cum se poate ca societatea civilă să arate ceea ce rămâne închis în spatele porților abatoarelor, medicilor veterinari, fabricilor, locuitorilor și autorităților?! David Richter de la Asociația împotriva Fabricilor de Animale a adus nemulțumirile la cunoștința publicului. Acesta arată despre grajdurile în care sunt crescuți porcii că acestea sunt la fel de aglomerate ca și conservele de tablă și că există serioase motive să ne facem griji în privința problemelor de igienă. Cu rare excepții, doar proprietarii lor ar intra în ele! Sistemele de ventilație au înlocuit ferestrele deschise. Dacă ventilația sau răcirea eșuează, sistemul se prăbușește! Chemarea medicului pentru un porc bolnav, de obicei, nu dă rezultate economice. Presiunea de preț a pieței este prea mare. AMA efectuează controale regulate la fiecare trei ani, iar pentru companiile cu risc ridicat, la fiecare doi ani sau o dată pe an.
Dl Richter critică sistemul pentru că externalizează controalele către serviciile de sănătate, care cooperează cu medicii veterinari curanți, dar care sunt și organisme de testare. Statul însuși prevede că doar 5% din fermierii specializați pe creșterea și îngrășarea porcilor urmează să fie inspectați în fiecare an – în medie, o inspecție la fiecare 20 de ani!!!
Prizonieri al sistemului?!
Este nevoie de șase luni pentru a îngrășa un porc. Un sfert dintre ei mor, de obicei, înainte de sacrificare. Din punctul de vedere al lui David Richter, iată ce l-a făcut pe fermierul din Korneuburg să fie diferit de alții: „Și-a lăsat animalele să putrezească în hambar!”. El nu-i acuză pe fermieri înșiși: aceștia sunt prinși într-un sistem condus de cantitate și preț! Operațiunea de control din Austria Inferioară a fost blocată după o reclamă. Companiei i-a a fost blocată activitatea în urma unei plângeri și a aplicat sancțiunea financiară maximă. Ferma este blocată pentru izolare. Purtătorul de cuvânt al AMA, Manuela Schürr, asigură că sistemul de control este acum în curs de optimizare. Frecvența de testare va fi mărită, conexiunea de date va fi extinsă. Dar, responsabilitatea revine fermierilor. „Aceștia s-au angajat să respecte standardele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească!” Arată dna Schürr.
Johann Schlederer vorbește despre cazuri extreme de cruzime împotriva animalelor. Șeful bursei de porci face eforturi pentru un nou sistem de alertare. Anomaliile, de exemplu la inspecția cărnii sau a porcilor vii, ar trebui să fie procesate prin baze de date electronice. Acest lucru ar face mai ușor procesul de control.
Progrese modeste – 20 de porci pe 15 mp, jumătate trăiesc în boxe strâmte, fără așternut și fără acces la lumea exterioară
Învățămintele tulburătoare din spatele ușilor grajdurilor austriece trezesc politica?! Animalele nu mai trebuie privite ca un produs, ci trebuie privite ca ființe vii, spune ministrul Sănătății Johannes Rauch (Verzii). „Incidentul arată că sistemul este greșit ” – recunoaște el. Până acum, însă, Guvernul a făcut doar progrese limitate către o protecție mai strictă a animalelor. Pardoselile cu grinzi de beton, extrem de controversate, vor rămâne, probabil, permise, la fel ca andocarea cozii și sterilizarea de rutină, fără anestezie. Măsurile guvernamentale aduc o mai bună etichetare a cărnii. Modelul de urmat este Germania, care și-a îmbunătățit din 2019 zootehnia, în care se produce carne proaspătă și acum vrea să facă acest lucru vizibil și la produsele procesate. În Austria, AMA și comerțul alimentar lucrează la un sistem de punctaj, corespunzător celui de la sfârșitul anului 2021. În loc de patru categorii, ca în Germania, în Austria ar urma să fie cinci. Cel mai mic punctaj se bazează pe prevederile legii și se aplică în prezent la jumătate din toți porcii îngrășați din Austria: un animal are dreptul la 0,7 metri pătrați. De regulă, în majoritatea grajdurilor autohtone, 20 de porci împart boxe ce totalizează 15 metri pătrați.
5 categorii de clasificare, prețuri pe măsură!
Nivelurile 2, până la 4, sunt responsabilitatea AMA și oferă 10% și necesită de două ori mai mult spațiu și, progresiv, mai puțină suferință a animalalelor. Categoria I-a este organică, cu acces permanent la exterior. Desigur, 45% dintre porci încă trăiesc fără așternut, pe 0,77 metri pătrați pentru fiecare animal. Desigur, ministrul Rauch promite că va îmbunătăți lucrurile până la sfârșitul anului. Cu toate acestea, el se pierde în detalii de natură vizuală și de conținut. Uniunea Fermierilor și Camera de Agricultură vor și ele să se implice mai mult decât până acum. În primul pas, se consideră imposibil ca gastronomia să le urmeze cu siguranță exemplul. Consumatorii care speră pentru informații suplimentare despre alimentele procesate vor trebui, de asemenea, să aștepte. Sebastian Theissing-Matei, expert în agricultură al Greenpeace, se așteaptă ca o mai mare transparență să ofere un efect de pârghie pentru o mai mare bunăstare a animalelor decât legile, care sunt doar compromisuri minime. El amintește de etichetarea ouălor a găinilor din cușcă, care a avut loc cu ani în urmă. „A fost punctul de conflict pentru a le interzice de pe rafturile supermarketurilor!” În ceea ce privește carnea, aproape toate lanțurile mari de retail din Germania, inclusiv Rewe și Aldi, au confirmat cel mai prost nivel de creștere a calității. Schlederer rămâne sceptic: „80% dintre consumatori doresc mai multă bunăstare a animalelor! Însă, doar 20% cumpără în consecință”. Adică, simțitor mai scump.