Generația cancerului: tot mai mulți adolescenți și tineri se îmbolnăvesc, iar speranțele de vindecare sunt mai mici

Adolescenții și tinerii adulți din România, diagnosticați cu cancer, se confruntă cu o rată de supraviețuire mai mică decât cea a copiilor, grup la care s-a înregistrat o creștere semnificativă a ratei de supraviețuire. Diagnosticul tardiv și calitatea tratamentului reprezintă factori esențiali în această situație.

„Categoria de pacienţi oncologici adolescenţi şi adulţi tineri este o categorie aparte în oncologie şi cu multe particularităţi legate de vârstă, legate de patologie, legate de modalităţile de tratament şi, din păcate, nu în ultimul rând, particularităţi legate de supravieţuire, de şanse de supravieţuire, de posibilităţi de tratament raportat la copii şi adulţi. Această categorie de vârstă în toate statisticile epidemiologice comunicate până acum au o rată de supravieţuire mai mică comparativ cu copiii, categoria 0-14 ani şi comparativ cu adulţii, pacienţi cu vârstă mai mare, de 25, 29 de ani şi chiar mai mult. Acest fenomen a interesat pe toată lumea, care sunt cauzele, şi mai ales ce putem face”, a explicat Dr. Monica Dragomir, șefa secției de oncologie pediatrică de la Institutul Oncologic București.

Sunt multe cauze care pot fi implicate în şansele mai mici de supravieţuire a acestei categorii de vârstă, care ţin de diagnosticul tardiv, în stadii avansate, în primul rând. Pe de altă parte, a posibilităţilor de tratament şi locaţiei unde se face tratamentul oncologic, într-o secţie de copii ataşată secţiei de oncologie pediatrică sau într-o secţie de adulţi. În funcţie de legislaţia fiecărei ţări şi viziunile fiecărui sistem medical lucrurile stau într-un fel sau altul. Niciunul nu este favorabil acestei categorii dacă nu există compartimente dedicate lor, cu toate facilităţile, din toate punctele de vedere.

În cazul adolescenților și adulților tineri, comparativ cu copiii, mai există și alte cauze care contribuie la o rată de supraviețuire mai mică, cum ar fi nivelul redus de participare în studiile clinice și accesul limitat la terapii moderne, personalizate. În ultima perioadă, numărul copiilor cu vârsta peste 15 ani diagnosticați cu cancer a crescut semnificativ. Acești pacienți sunt menținuți în tratament și monitorizați la Institutul Oncologic București și după împlinirea vârstei de 18 ani. În același timp, observăm o tendință ascendentă în ceea ce privește rata de supraviețuire în cazul cancerelor pediatrice în ansamblu.

„A pornit de la mai puţin, 65%, şi a crescut doar până la 68%, deci diferenţa este sesizabilă şi demonstrată pe statisticile noastre şi pe statisticile epidemiologice ale Registrului Naţional de Cancer, care este o abordare a oncologiei pediatrice extrem de serioasă, reprezintă un standard al Societăţii Internaţionale de Oncologie Pediatrică Europene iar registrul nostru de hemato-oncologie pediatrică datează din 2010, are recunoaştere naţională şi internaţională, iar datele şi studiile epidemiologice sunt validate de colegi din reţeaua europeană a registrelor de cancer”, a menționat dr. Monica Dragomir.

Patologia la adolescent şi adult tânăr este hibridă, între patologie specifică copilului, dar într-un număr şi procent mult mai mic, asociată cu patologie specifică adultului. La copii domină leucemii, limfoame, tumori cerebrale, tumori specifice copilului, neuroblastom, nefroblastom. Toate acestea există şi la adolescent, adult tânăr, dar în procente mai mici. În ansamblu cam 45, sub 50%.Un procent de 5-10% este ocupat de tumorile germinale care au ca localizări testicul, ovar. Ele ocupă cam locul 2 la categoria aceasta de vârstă. Un vârf de incidenţă la adolescent îl au cancerele osoase, osteosarcom, sarcom Ewing, de asemenea frecvente sunt limfoamele Hodgkin, leucemiile într-o măsură mai mică comparativ cu copilul, şi un procent cam de 40-45% este reprezentat de carcinoame, este un termen generic al mai multor cancere specifice adultului, mă refer la carcinoame de sân, digestiv, plămân, col uterin şi aşa mai departe.

Această repartiţie a afecţiunilor oncologice este constatată de foarte multă vreme şi fără implicaţii directe ale factorilor de risc. Dar dacă ne referim la factori de risc cauzali, aici este extrem de dificil de a susţine teorii. Categoric există categoria de pacienţi cu risc familial de cancer care înseamnă risc de a face un cancer atât la vârsta copilăriei, cât şi la vârsta adultă. Asta presupune rude, mai ales rude de gradul 1 cu cancere, se moşteneşte riscul de cancer, nu cancerul, şi sunt cunoscute multe situaţii, statusuri genetice care implică risc de cancer. Pe urmă, sunt o serie de boli congenitale, afecţiuni ereditare care predispun pentru cancer, dar acestea reprezintă un procent foarte mic, nu merită atenţie foarte mare.

În general, factorii de risc precum alimentația, stilul de viață și fumatul, care sunt implicați în cancerul la adulți, nu au un impact semnificativ în apariția cancerului la copii și adolescenți. Deși adoptarea unui stil de viață sănătos este benefică pe termen lung, nu este un factor determinant în prevenirea cancerului la vârste tinere.

  • Jurnalul Romanesc Viena

    Related Posts

    Italia permite inseminarea artificială pentru văduve

    Ministerul italian al Sănătății și-a actualizat orientările privind reproducerea asistată medical. Acum permite, de asemenea, accesul femeilor care au solicitat procedura împreună cu partenerul lor de sex masculin, dar acum…

    De ce vaccinul AstraZeneca nu mai este aprobat

    Vaccinul corona de la compania farmaceutică suedezo-britanică AstraZeneca, Vaxzevria, nu mai este aprobat în UE. Retragerea autorizației, care fusese deja decisă în martie, a intrat în vigoare marți, potrivit unui…