Prof. dr. Romanița Constantinescu a precizat că în Germania salariul unui profesor debutant pornește de la 4.511 euro brut, fiind comparabil cu cel al judecătorilor debutanți.
Însă există cadre didactice și cu salarii mai mici. Este vorba despre așa numiții profesori auxiliari, care activează pe lângă un profesor titular timp de doi ani. Aceștia au un salariu de 1.600 de euro brut.
Profesorii care predau la școala primară și generală se formează pe parcursul a șapte ani. După ce termină facultatea, ei dau examenul de licență și de master, apoi urmează, timp de doi ani, așa numitul referendariat. „Învățătorii, profesorii de 5-8 de la școala generală, profesorii pentru școlile profesionale și școlile ajutătoare se formează în cadrul universităților pedagogice (la noi în trecut institute pedagogice). Accentul cade pe pedagogie și psihologie.
Numai profesorii de gimnaziu și liceu teoretic sunt formați la universități. Ei urmează un parcurs special, care se cheamă parcursul didactic, cu multe cursuri de pedagogie și psihologie școlară. Masteratul e masterat pedagogic cu un nucleu de cursuri de specialitate”, explică dascălul.
În Germania, specializarea dublă este obligatorie. „Se pot combina oricare dintre disciplinele școlare, de exemplu Matematică-Sport. Au o mai bună șansă profesorii cu combinații rare, totuși cele mai multe sunt previzibile, Germană-Istorie, Matematică-Fizică, Fizică-Chimie. Adesea studenții adaugă o a treia specializare specializărilor de bază”, mai spune profesoara.
După ce susțin examenul de licență, ținut în cadrul universității, în multe landuri urmează examenul de stat, organizat de minister, „și care e foarte dur. Landul Baden-Württemberg a renunțat la examenul de stat acum câțiva ani, din cauza lipsei de profesori”.
Urmează perioada de practică extinsă sau referendariatul de 2 ani: „În acest timp, absolvenții care vor să devină profesori țin cursuri sub supraveghere, continuă să se formeze, să cunoască funcționarea școlii și obligațiile de evaluare, raportare, etc. Cei care nu sunt apți și nu obțin calificative corespunzătoare pot rata intrarea în învățământ”.
Cât despre statul lor social, acesta este similar cu cel al absolvenților de Drept și Medicină, „grație perioadei lungi de formare, cu stagiul practic care se cheamă referendariat pentru învățământ și justiție și rezidențiat pentru doctori”.
Angajarea în școlile din Germania se face aplicând la unitățile de învățământ care anunță un post liber. „Decizia aparține comisiei de concurs, organizată de colegii din respectiva specializare și prezidată de directorul școlii. După câțiva ani de experiență, profesorii pot opta pentru a deveni funcționari de stat”. Este un fel de titularizare românească. Asta înseamnă că profesorul se angajează să nu mai părăsească acea școală până la sfârșitul carierei. „Poate fi, totuși, detașat, dar numai cu aprobarea direcțiunii. Renunță și la dreptul la grevă, ca și la concediul fără plată. Primește asigurări de sănătate în sistemul privat și contribuția la fondul de pensii e preluată în întregime de stat. Circa 30% dintre profesori devin „funcționari de stat”, conchide profesoara.
