Avem dovada că, în plină austeritate bugetară și în pragul celei mai mari crize economice de după 1990 din România, ministrul „calamităților din Agricultură” Florin Barbu vrea să angajeze peste 1.500 de funcționari. Prin ordonanță de urgență, dar fără personal specializat, fără softuri dedicate și fără nicio pregătire, Florin Barbu vrea să naționalizeze operațiunile antigrindină, după ce tot el a suspendat abuziv programul, lăsând la voia sorții culturile agricole.
România este țara funcționarilor publici și actualii guvernanți nu se dezmint. Deși România este pe primul loc din Uniunea Europeană cu cel mai mare deficit bugetar și în ciuda măsurilor de austeritate luate în ultima vreme (celebra ordonanță „trenuleț”, care, printre altele, suspendă angajările la stat), unii miniștri vor în continuare risipa publică.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, plănuiește un jaf de milioane de euro, încercând să preia la stat activitățile programului antigrindină, deraiat chiar de demnitarul PSD. Programul de combatere a căderilor de grindină în România trebuia să înceapă din 15 aprilie, dar a fost boicotat de ministrul agriculturii, care l-a oprit prin manevre subterane. La scurtă vreme, peste 1.000 de hectare de culturi agricole din toată țara au fost calamitate de grindină.
Invocând „necesitatea de a asigura condițiile organizatorice şi funcționale pentru desfășurarea activităților de prestări servicii de intervenții active în atmosferă”, în fapt urmărind doar interese obscure, ministrul Barbu vrea să mai angajaze 1.500 de funcționari, ca să treacă la stat activitățile programului antigrindină, externalizat în prezent.
De râsul lumii! Jaful este „eficiență economică” pentru ministrul Agriculturii
Culmea, în proiectul de ordonanță, Florin Barbu invocă tocmai „condiții de eficiență economică”. Cum se traduce asta, de fapt, în bani publici? Cheltuieli estimate de personal de 190 milioane de lei anual, achiziții mașini de 11 milioane de lei și dotări de alte 4 milioane de lei. În total, aceste cheltuieli inutile se ridică într-un singur an la 205 milioane de lei – aproximativ 41 milioane de euro. În realitate, costurile preluării sistemului antigrindină vor fi mult mai mari.
Personalul care urmează să fie angajat de Ministerul Agriculturii trebuie calificat și autorizat în domeniul intervențiilor active în atmosferă, care implică alte costuri și timp.
În prezent, în România nu există o specializare universitară specifică intervențiilor active în atmosferă, angajații din punctele de comandă ale unităților de combatere a căderilor de grindină fiind absolvenți ai facultăților de geografie, fizică, matematică şi alte specialități înrudite şi care s-au specializat pe cheltuiala operatorilor licențiați, în afara României.
În plus, sistemul este unul complex, care necesită investiții considerabile în tehnologie. Omologarea şi punerea în funcțiune a sistemului antigrindină sunt activități de cercetare științifică, ce includ verificări, teste, simulări şi elaborarea tehnologiei.
Mai mult, Ministerul Agriculturii ar trebui să investească milioane de euro în soft-uri specializate în realizarea intervențiilor active în atmosferă utilizate pe plan internațional (ASU-MRL), soft-uri specializate utilizate în activitatea de asigurare a siguranței zboruri lor pe timpul lansării de rachete antigrindină de către autoritățile aeronautice civile şi militare, soft-uri specializate în activitatea de monitorizare şi analiză a eficienței intervențiilor active în atmosferă, care au fost realizate pe cheltuiala operatorilor licențiați, fiind proprietatea de drept a acestora.
Asta în condițiile în care România a înregistrat un deficit bugetar în termeni ESA, standard în cadrul Uniunii Europene, de 9,3%, potrivit datelor Comisiei Europene, cel mai ridicat din blocul comunitar. Gradul de îndatorare s-a situat la 54,8% anul trecut. Numai că pentru ministrul Agriculturii Florin Barbu aceste date nu au nicio relevanță.
Ministrul Barbu vrea derogare de la austeritatea bugetară
Ca să-și poată duce planurile până la capăt, Barbu vrea să încalce celebra „Ordonanță-trenuleț”, prin care Guvernul a tăiat cheltuieli de 120 de miliarde de lei în sectorul bugetar și a eliminat facilități fiscale din sectorul privat. Numai așa va putea să putea să angajeze cheltuieli de zeci de milioane de euro în plină criză.
Surse apropiate ministrului Agriculturii ne-au pus la dispoziție proiectul Proiectul de Ordonanței de Urgenţă a Guvernului privind activitatea de exploatare operaţională a Unităţilor din cadrul Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor.
„Luând în considerare necesitatea respectării cerințelor bugetare stabilite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, este necesară derogarea de la anumite dispoziții ale acestei ordonanțe, pentru a permite autorității responsabile să organizeze concursuri şi examene pentru ocuparea posturilor alocate, să achiziționeze obiecte de inventar, mijloace fixe inclusiv mijloace de transport, având în vedere necesitățile administrative şi bugetare anuale”, se arată în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului.
Ministerul Agriculturii vrea să mai angajeze 1.500 de funcționari
Potrivit proiectului, ministrul Agriculturii vrea să înființeze în cadrul Administrației Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) o structură operativă care va presta servicii de intervenții active în atmosferă, activități conexe acestora şi va asigura paza infrastructurii pentru Unitățile din structura Sistemului Național Antigrindină (SNACP).
Personalul, atât al aparatului central, cât și cel al structurii operative, va fi format din funcționari publici şi personal contractual. În acest sens, ministrul Barbu vrea să suplimenteze numărul de posturi al AASNACP cu 1.439 de posturi (maxim 1.500) – 165 posturi la nivel central și 1.335 de posturi în structura operativă.
Aparatul birocratic va fi și mai stufos, urmând să fie înființate o direcție economică, o structură de informare şi comunicare, direcție management infrastructură, direcție TIC etc.
În scenariul super optimist al inițiatorilor proiectului, cheltuielile de personal se vor ridica 190 milioane de lei pe an, 11 milioane de lei pentru achiziția de mijloace auto și 4 milioane de lei pentru dotări. Potrivit proiectului, aceste fonduri vor fi asigurate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii!!!
Ministrul Barbu a blocat programul de omologare și a dat ordin verbal (!?) de oprire a rachetelor antigrindină
Programul de combatere a căderilor de grindină în România trebuia să înceapă din 15 aprilie, dar a fost boicotat de ministrul agriculturii, care l-a oprit prin manevre subterane. Deși Statul Român a investit foarte mulți bani în sistemul antigrindină, ministrul Barbu a hotărât să-l îngroape în toată țara. Ordinul de suspendare dat de ministrul Barbu a fost unul verbal. Dat fiind că grindina nu afectează doar culturile agricole, ci și localitățile, decizia ministrului pesedist pune în pericol siguranța națională! Pierderille pot depăși 800 de milioane de euro, susțin specialiștii.
Această operațiune pare a fi una de partid. Este de notorietate că ministrul Agriculturii Florin Barbu este un apropiat al secretarului general al PSD, baronul Paul Stănescu. Potrivit surselor, Barbu nu ar lua nicio decizie majoră la minister fără acordul lui Stănescu. Relațiile subterane dintre cei doi au ieșit la suprafață atunci când ministrul Barbu a promovat un act normativ care permitea acordarea de subvenții pentru terenuri acoperite cu stuf, transformându-le în pășuni eligibile pentru plăți APIA. Potrivit presei, de aceste subvenții au încercat să profite două firme controlate de Ștefan Stănescu, fiul lui Paul Stănescu.
Peste 1.000 de hectare calamitate în câteva zile, după suspendarea abuzivă a programului antigrindină
Inevitabilul s-a produs după ce ministrul Agriculturii Florin Barbu a suspendat abuziv programul național antigrindină, pe motivul fals că rachetele nu ar fi omologate. Grindina a lovit puternic în mai multe județe, care ar fi fost protejate de calamități dacă sistemul antigrindină ar fi funcționat.
Peste 1.000 de hectare de culturi agricole din toată țara au fost calamitate deja de grindină. Cele mai afectate au fost județele Timiș, Mureș, Dolj și Olt. Grindina, de dimensiune între unul și doi centimetri, a făcut praf culturile agricole.
