Jurnalul Romanesc Viena
La începutul fiecărui an școlar, o mare parte din posturile didactice vacante din majoritatea statelor membre ale UE nu sunt ocupate, adesea din cauza salariilor mici, a volumului mare de muncă și a îmbătrânirii populației de cadre didactice, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
Deficitul de profesori a devenit o provocare majoră pentru cel puțin 24 de țări membre ale Uniunii Europene. Această problemă, cu rădăcini adânci în mai mulți factori economici și sociali, amenință calitatea educației și stabilitatea sistemului educațional pe termen lung. Suedia se numără printre cele mai grav afectate țări de criza profesorilor, cu o nevoie estimată de 153.000 de profesori calificați până în 2035. În contrast, doar Croația și Cipru nu au raportat un deficit de personal educațional, conform raportului „Education and Training Monitor 2023” al Comisiei Europene.
Majoritatea țărilor europene se confruntă cu un deficit de profesori în domenii STEM (știință, tehnologie, inginerie, și matematică) și în educația timpurie (educația primită până la vârsta de 7 ani), iar în Germania, sindicatul GEW (sindicatul pentru Educație și Știință, Germania) a avertizat împotriva scăderii standardelor de calificare pedagogică pentru a compensa lipsa de personal.
Una dintre principalele cauze identificate este salariul relativ scăzut al profesorilor în multe state europene. Deși educația este considerată un pilon central al societății, remunerarea necompetitivă descurajează tinerii să urmeze o carieră în învățământ. Pe lângă salarii, condițiile de muncă grele și lipsa sprijinului pentru dezvoltarea profesională contribuie la o uzură rapidă a cadrelor didactice existente.
În țări precum Germania și Franța, deficitul este agravat de o populație în creștere și diversificată, care necesită un număr tot mai mare de cadre didactice calificate, capabile să gestioneze clase eterogene și să adapteze metodele de predare la nevoile elevilor.
