Bătrânul continent mai are mult de lucru pentru a-și proteja orașele, infrastructura și mentalitatea termică
Europa nu era pregătită pentru căldura extremă pe care a trăit-o în acest iulie infernal! Acest lucru este evident din numărul deceselor cauzat de valul de căldură de până acum, cu peste 2.000 de persoane despre care se știe că au murit în Spania și Portugalia , un număr estimat să crească atunci când datele vor fi publicate în Franța, Regatul Unit, Belgia și Țările de Jos și din întreaga zonă Centrală și Europa de Est, unde căldura a persistat și în weekend.
Potrivit publicației politico.eu, nepregătirea Europei a devenit vizibilă când incendiile masive s-au răspândit în Franța, Spania, Grecia și Portugalia, săptămâna trecută, și, în loc să desfășoare avioane suplimentare de stingere a incendiilor, Uniunea Europeană era în discuții pentru cumpărarea acestora. S-ar putea vedea, de asemenea, impactul pe care valul de căldură l-a avut asupra economiei – cu energia, transportul și infrastructura tehnologică, ce se luptă să rămână în stare de funcționare la temperaturi care depășesc pragul de 40 de grade Celsius. Pe măsură ce temperaturile au doborât recordurile din toate timpurile pe continent, inclusiv în Marea Britanie, oamenii de știință specializați pe anomaliile climatice au avertizat că acesta nu a fost un incident neobișnuit: căldura aceasta extremă și chiar și mai mare se va întoarce din ce în ce mai frecvent, din cauza schimbărilor climatice. Deși severitatea valului de căldură a fost nouă, răspunsul și măsurile de precauție pe care guvernele le iau – sau nu le iau – la căldura extremă, pot determina câți oameni mor, inclusiv nivelul de perturbare al societății și a economiei. „Într-adevăr, așa ne ocupăm de asta”, a spus Maarten van Aalst, director al Centrului Climatic al Crucii Roșii și membru al Consiliului Consultativ științific al UE pentru schimbările climatice. „Într-un fel, acele sute de vieți pierdute în timpul valurilor de căldură, sunt toate vieți irosite!”
UE e condusă de o gașcă de lideri incompetenți!
La cel mai înalt nivel, guvernele europene, pur și simplu, nu reușesc să planifice în mod adecvat ce măsuri trebuie să ia pe o planetă mai fierbinte. Toate țările UE au elaborat planuri naționale privind modul în care vor face față schimbărilor climatice. Dar ele sunt adesea doar schițate și nefinanțate. Conform legislației UE, fiecărei țări membre i se cere să raporteze cât cheltuiește pentru așa-numita „adaptare la climă” – în total și pe sectoare. Analiza jurnaliștilor de la politico.eu arată că 20 din 27 de țări europene oferă detalii limitate sau nu oferă detalii despre planurile lor de cheltuieli. „Pur și simplu, nu o au (strategia privind adaptarea la schimbările climatice-n.n)!”- spune Wouter Vanneuville, expert în adaptarea la schimbările climatice la Agenția Europeană de Mediu (AEE).
Răspuns inexistent în caz de dezastru!
Căldura este cel mai mortal dezastru natural din Europa. În ultimele patru decenii, între 76.000 și 128.000 de oameni au murit în valuri de căldură, arată datele Spațiului Eeconomic European, preluate de politico.eu.
Dar cel mai mare număr de decese legate de căldură din ultimele decenii a fost înregistrat nu în Spania sau Italia, de obicei fierbinți, ci în Germania, evidențiind rolul jucat de politicile locale și nivelurile de pregătire. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății , mai puțin de jumătate din cele 27 de țări ale UE au planuri de acțiune pentru a gestiona efectele căldurii extreme asupra sănătății – iar dintre cele care o fac, mai mult de jumătate sunt insuficient finanțate. La Madrid, un măturator de stradă a murit din cauza unei insolații în timpul valului de căldură din 16 iulie.
„Discrepanța dintre nivelul de pericol și ritmul de acțiune este scandaloasă! -, a declarat Martin Herrmann, medic din Munchen și președinte al Alianței Germane pentru Protecția Climei și Sănătate, o rețea de lucrători din domeniul sănătății. „Nu știm când urmează următorul mare val de căldură și nu suntem pregătiți!” – declară acesta. Unele țări au început să ia măsuri după un val de căldură mortal, din 2003.
Putem învăța de la Franța și Grecia!
Franța a adoptat așa-numitul plan canicule pentru a alerta și proteja mai bine rezidenții; multe dintre autoritățile sale municipale și-au înregistrat, de asemenea, cei mai vulnerabili cetățeni, astfel încât aceștia să poată lua legătura cu autoritățile pentru sfaturi de sănătate, atunci când se apropie un val de căldură. Van Aalst a spus că astfel de politici au redus semnificativ ratele mortalității. Dar nivelurile de pregătire variază foarte mult. La cinci ani după ce Ministerul Mediului din Germania a cerut planuri locale de acțiune pentru căldură, un sondaj efectuat de ziarul Die Zeit penrtu 300 de autorități districtuale germane, a constatat că 80% dintre acestea nu aveau niciun protocol în vigoare. De asemenea, țara nu este pregătită să lupte împotriva incendiilor forestiere la ritmul și amploarea la care acestea cuprind acum întinderi vaste de teren. Numai în statul Renania de Nord-Westfalia, 11 incendii au izbucnit în patru zile. Chiar dacă se îndreaptă spre câmpuri și păduri în flăcări, pompierii se luptă și cu o rețea birocratică încurcată, a spus Ulrich Cimolino ,de la Asociația Pompierilor Germani. Liderii de brigadă trebuie să solicite elicoptere de stingere a incendiilor de la centrul de comandă local, care trebuie să întrebe guvernul regional, care trebuie să întrebe ministerul federal de interne, care verifică apoi dacă piloții de poliție sau armată regionale sau federale sunt disponibili pentru a zbura. În cel mai bun caz, acest proces durează una până la două ore, a declarat Cimolino presei germane. Dar unele state solicită, de asemenea, completarea formularelor – toate în timp ce incendiul se extinde – ceea ce înseamnă că aprobarea poate dura câteva ore. Comparați acest lucru cu Grecia, unde autoritățile au desfășurat săptămâna trecută 15 avioane, pentru a lupta împotriva flăcărilor în regiunea Atena, în 26 de minute de la reperarea incendiului, după cum a informat ziarul Kathimerini.
Lovitură economică
Stimulentul de a se adapta la temperaturi mai calde este, de asemenea, economic. În multe părți ale Europei, valul de căldură a văzut că infrastructura critică a eșuat la temperaturile în creștere. La Londra, aeroportul Lutton a fost nevoit să suspende zborurile, după ce căldura a deteriorat pista. O mare parte din sistemul feroviar din Regatul Unit a fost închis. În Țările de Jos, orașul Amsterdam a recurs la pulverizarea cu apă pe podurile sale, pentru a le menține funcționale, în timp ce în Italia, autostrăzile și liniile feroviare care leagă Trieste de restul țării au trebuit să fie închise, deoarece incendiile de vegetație au cuprins zona. În Franța și Belgia, centralele nucleare au oprit sau redus activitatea, deoarece apa de răcire a devenit prea caldă. Nici măcar spațiul cibernetic nu este imun la căldură. Atât Google, cât și divizia de cloud a Oracle au suferit „eșecuri” din cauza unităților de răcire din Marea Britanie săptămâna trecută, Oracle indicând „temperaturi ridicate” drept cauză. Centrele de date din Europa, care susțin toate tipurile de activități zilnice web, sunt greu de păstrat reci în cel mai bun moment. Acesta este unul dintre motivele pentru care centrele de date ale unora dintre cele mai mari companii de tehnologie au fost amplasate în climele nordice și, mai ales, lângă surse de apă care pot fi folosite pentru a răci serverele.
Internetul și digitalizarea – în pericol!
Pe măsură ce căldura arzătoare începe să ajungă în aceste zone, mai ales dacă este însoțită de secetă, operatorii centrelor de date vor trebui să treacă pe o linie fină: asigurați-vă că unitățile lor de răcire cu apă sunt adaptate la un viitor din ce în ce mai fierbinte, în timp ce se confruntă cu controlul asupra nivelului lor ridicat de utilizare a apei, pe măsură ce aceasta devine o marfă mai rară.
Adaptarea infrastructurii și a orașelor pentru a deveni rezistente la căldură va veni, de asemenea, cu un preț ridicat. Majoritatea caselor din nordul Europei sunt construite pentru a reține mai degrabă decât pentru a elimina căldura și, de obicei, nu au unități de aer condiționat, ceea ce înseamnă că, pentru a le face mai rezistente la căldură, vor necesita renovări în masă. Casele spaniole au aer condiționat de circa patru ori mai mult decât cele franceze. Estimările din Marea Britanie variază de la 1 la 5% din locuințe. În Austria, mii de pești au murit în timp ce căldura continuă a secat lacul Zicksee. De asemenea, orașele tind să fie planificate cu puțină atenție pentru modul în care căldura poate fi anihilată atunci când mercurul urcă la niveluri extreme, creând așa-numitul “efect de insulă de căldură”. Obținerea controlului asupra unui viitor mai fierbinte va însemna să plantăm copaci, să adaptăm codurile de construcție și să investim în materiale care pot face față atât căldurii cât și frigului.
Schimbarea mentalității, strict necesară!
Ultima frontieră a pregătirii este în mintea europenilor. Chiar dacă agențiile meteorologice au emis avertismente din ce în ce mai frenetice cu privire la riscul pentru viață reprezentat de căldura record, mulți oameni și-au împachetat grătarele și loțiunea solară, gata de distracția de vară. Este o „enigmă”, a spus van Aalst, faptul că, pentru că pentru majoritatea oamenilor, căldura este gestionabilă. Secțiuni din presa britanică au luat în derâdere „fulgii de zăpadă” pentru că au ridicat îngrijorări cu privire la persoanele în vârstă, tinerii și bolnavii, care sunt expuși unui risc mult mai mare în zilele toride.
La 36 de grade, școlile mai desfășoară competiții sportive!
„Putem râde de ideea că o zi frumoasă la plajă este un fenomen periculos! Dar acestea sunt efectele reale pe care tocmai le-am văzut în propriile noastre țări!” a spus van Aalst. În Germania, chiar și instituțiile responsabile pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi casele de îngrijire și grădinițele, adesea, nu tratează temperaturile ridicate ca pe o amenințare. Săptămâna trecută, în Bavaria, unde nici o administrație locală nu a întocmit un plan de acțiune pentru căldură, „la 36 de grade [Celsius], școlile mai desfășoară competiții sportive și apoi sunt surprinse când copiii se prăbușesc!” – a spus Herrmann, de la Alianța pentru Protecția Climei și Sănătate., adăugând că „nu avem încă acel reflex societal de a recunoaște pericolul căldurii.”
Pârjol deasupra Europei
Oraşele europene iau măsuri excepţionale pentru a limita impactul unui val de căldură istoric, temperaturile pe continent urmând să depăşească în unele zone recordurile din toate timpurile, conform publicației The Guardian. Autorităţile au avertizat că temperaturile ar putea depăşi 40 de grade Celsius şi ajunge până la 45 de grade în unele părţi ale continentului, transmite stie-ul stiri.md. Totul este cauzat de un curent de aer cald din Sahara, care a fost adus înspre nord de o furtună deasupra Oceanului Atlantic. În Germania, oficialii au impus o limită de 120 km/h pentru maşinile care circulă pe autostrada dintre Saxonia şi Anhalt pentru că asfaltul a început să se deterioreze după a fost înregistrată o temperatură de 38,6 de grade Celsius în Coschen. De asemenea, şinele de tren au cedat în apropierea oraşului Rostock. În Brandenburg, poliţiştii au afirmat că au rămas „fără cuvinte” după ce au oprit un bărbat care călătorea complet dezbrăcat pe un scuter. În Munchen, ofiţerii au fost nevoiţi să forţeze un grup de femei să nu facă plajă topless la o piscină din oraş, în ciuda căldurii. De asemenea, şcolile din mai multe părţi din Franţa sunt aşteptate să rămână închise, după ce meteorologii au prezis că recordul de temperatură de 44,1 de grade Celsius va fi depăşit. În Paris, Lyon, Strasbourg şi Marsilia, autorităţile au interzis circulaţia maşinilor vechi în centrul oraşelor, pentru a combate poluarea. Autorităţile din regiunea Ile-de-France au estimat că măsura va afecta în jur de 60% dintre vehiculele care circulă în capitala franceză, inclusiv cele de livrări. În sudul Franţei, trei persoane, două dintre ele având peste 70 de ani, au murit după ce au suferit stop cardiac în timp ce înotau. Autorităţile franceze au avertizat că este periculos ca oamenii să intre în apă rece pe temperaturi foarte ridicate, însă nu există o confirmare că decesele au avut legătură cu canicula.
La Milano, temperaturile au atins 40 de grade, iar organizaţiile de caritate se pregăteau să distribuie gratis 10.000 de sticle cu apă persoanelor fără adăpost şi altor persoane nevoiaşe iar în Spania, 33 dintre cele 50 de provincii vor avea parte de temperaturi record, care ar putea ajunge până la 44 de grade. În Innsbruck, caii celebrelor trăsuri „fiaker” au fost retraşi de pe străzi, temperaturile atingând 36,7 de grade Celsius, un record pentru Tirol. În Polonia, Ministerul de Interne a informat că 90 de persoane s-au înecat în această lună încercând să se răcorească, înotând în lacuri sau râuri, iar în Lituania, 27 de persoane au murit în condiţii similare, temperaturile trecând de 35 de grade Celsius. În Catalonia, vântul puternic şi temperaturile ridicate au intensificat un incendiu de vegetaţie, care a distrus în jur de 2.500 de hectare. Oamenii de ştiinţă au avertizat că acest val de căldură, la fel ca și cel de anul trecut, este în strânsă legătură cu schimbările climatice şi că astfel de vreme extremă va deveni din ce în ce mai des întâlnită în următoarele decenii.
