Cotidianul FAZ, apropiat creștin-democraților germani, trece în revistă măsurile dure cu care Guvernul Ciolacu 2 vrea să trateze bugetul României – și se întreabă dacă demersul va rezista presiunii sociale.
România se confruntă cu provocări economice și politice semnificative. După o primă criză generată de anularea alegerilor prezidențiale, după dificultatea formării unui guvern, măsurile fiscale dure concepute de fragila majoritate parlamentară riscă să amplifice instabilitatea socială și oferă oportunități forțelor politice radicale. Depinde strict de capacitatea guvernului de a gestiona tensiunile sociale și de a preveni escaladarea influenței extremiste.
Acesta este portretul României schițat de publicația conservatoare germană Frankfurter Allgemeine Zeitung în prima zi de luni a noului an. În 2025, ministrul de Finanțe Tanczos Barna (UDMR) și-a propus să economisească 26 de miliarde de euro pentru a începe lungul drum de reducere a deficitului bugetar de la 8,5%, cât este acum, la standardul european de trei procente, notează publicația germană. În contextul politic, dublat de o declasare de la agenția de rating Fitch, ceea ce înseamnă dobânzi mai mari pentru împrumuturile publice, pesimismul este amplificat de tendința negativă a Indexului Managerilor de Achiziții, care indică o scădere semnificativă a activității economice – contracția producției, a comenzilor și a ofertei pentru forța de muncă precum și reducerea încrederii în piață. FAZ citează analiza Erste Group care constată un record absolut în prăbușirea comenzilor.
Ziarul care apare la Frankfurt enumeră câteva dintre măsurile din pachetul extins de austeritate trecut de noua coaliție formată din partenerii fostei guvernări, PSD și PNL, extinsă acum pentru un pic de stabilitate cu minoritatea maghiară: salariile funcționarilor publici, alocația pentru copii și pensiile vor fi înghețate la nivelul lunii noiembrie 2024, deși ”înainte de alegeri se vorbea de o creștere a pensiei cu 12% pentru 2025, ceea ce ar fi produs o gaură de patru miliarde de euro la bugetul de stat”; funcționarii publici nu vor mai putea avea orele suplimentare plătite în viitor, bonusurile vor fi anulate în întregime (…) iar avantajele fiscale nu mai sunt disponibile pentru angajații din industria agricolă, construcții și IT”. Finanțarea de la stat pentru partide va fi și ea redusă cu un sfert în anul post-electoral iar un ”minister pentru eficiență” ar urma să dea suplețe aparatului administrativ, scutind bugetul de cheltuieli de un procent din produsul intern brut, mai scrie cotidianul german, completând tabloul cu creșterea pragului de impozitare a întreprinderilor mici și cu creșterea impozitului pe dividende pentru corporațiile pe acțiuni.
Sunt măsuri de austeritate temporare, speră Marcel Ciolacu, reales prim-ministru după ce, amintește FAZ, a eșuat în alegerile prezidențiale ”anulate din cauza unor intervenții ilegale, suspecte, ale Rusiei, prin intermediul rețelelor de socializare”. Și care a declarat că nu intenționează ”să fie popular, ci mai degrabă extrem de eficient”.
”Protestele împotriva măsurilor de austeritate ar putea întări, însă, forțele pro-ruse de dreapta în alegerile prezidențiale, așteptate să aibă loc în martie”, mai notează ziarul german. Ciolacu vrea să lase impresia că toată lumea ”a învățat din greșelile trecute” dar este cu siguranță sincer când prevede ”vremuri foarte complicate”. Rămâne de văzut cât de onest e când spune că „toți” am învățat din greșelile trecute. Și cât de cuprinzător este acest ”toți”.
