Viena are un plan de 20 miliarde euro pentru a pune capăt dependenţei de gazele naturale importate. Acesta presupune folosirea de pompe de căldură, foraje şi îmbunătăţirea eficienţei energetice, scrie Bloomberg.
Timp de mai bine de jumătate de secol, capitala Austriei s-a bazat pe gazul rusesc transportat prin conductele ucrainene pentru a le oferi căldură locuitorilor. Oraşul a anunţat în septembrie anul trecut că nu va mai folosi această sursă. A fost un răspuns la atacul Rusiei asupra Ucrainei. Câteva luni mai târziu, şi restul Austriei a pierdut accesul la gazele ruseşti, după ce guvernul de la Kiev a refuzat să prelungească un acord care permitea tranzitul gazului rusesc spre Europa Centrală.
Acum, după ce preţurile combustibilului au crescut cu peste 40% din trimestrul al III-lea, traderii de gaze avertizează că Europa s-ar putea confrunta cu penurii. Reacţia Vienei a fost aceea de a accelera un plan îndrăzneţ, pe termen lung, de a asigura în mod durabil căldură pe timpul iernii pentru cele două milioane de locuitori ai săi, prin creşterea a ceea ce este deja una dintre cele mai mari reţele de termoficare din Europa şi prin găsirea de noi surse de energie care să o alimenteze.
Pentru a face faţă frigului sezonier, în anii 1960 primăria Vienei a început să construiască o vastă reţea de termoficare, inspirată de un sistem din New York care transportă aburul din Manhattanul de jos către blocurile rezidenţiale din partea de sus. Astăzi, reţeaua vieneză este una dintre cele mai mari din Europa, cu 1.300 de kilometri de conducte care pompează aer cald şi apă la peste 200.000 de locuinţe.
