Mii de suedezi au boicotat săptămâna trecută cele mai mari supermarketuri din țară, nemulțumiți de creșterea prețurilor la alimente, scrie The Guardian. Ajutată de postările virale de pe TikTok și Instagram, campania a devenit un subiect național de conversație și un punct de tensiune politică.
Costul anual al hrănirii unei familii în Suedia a crescut cu până la 30.000 de coroane (2.290 de lire sterline) din ianuarie 2022. Se așteaptă ca un pachet de cafea să atingă în curând pragul simbolic de 100 de coroane (7,64 lire sterline). Aceasta reprezintă o creștere de peste un sfert de la începutul anului trecut, potrivit agenției guvernamentale Statistics Sweden.
Protestatarii pun creșterea prețurilor pe seama unui „oligopol” al supermarketurilor și al marilor producători, care își prioritizează profiturile în detrimentul clienților, și a lipsei de concurență între companii. Însă supermarketurile dau vina pe factori foarte variați, printre care războiul, geopolitica, prețurile materiilor prime, recoltele și criza climatică.
Acesta este unul dintre numeroasele proteste împotriva scumpirii vieții care au avut loc în Europa în ultimele săptămâni. Luna trecută, cumpărătorii din Bulgaria au boicotat marile lanțuri de magazine și supermarketuri în semn de protest față de creșterea prețurilor la alimente, ceea ce ar fi condus la o scădere a cifrei de afaceri de aproape 30 %. În ianuarie, un boicot în Croația s-a extins în Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia.
Inițiativa suedeză de protest „Bojkotta vecka 12” (Săptămâna de boicot 12, denumită astfel deoarece a avut loc în cea de-a 12-a săptămână a anului calendaristic) a cerut consumatorilor să nu mai facă cumpărături la marile magazine alimentare, inclusiv Lidl, Hemköp, Ica, Coop și Willys, pentru a protesta împotriva creșterii prețurilor.
„Nu avem nimic de pierdut, dar avem totul de câștigat”, se arată în postările de pe rețelele sociale. „Prețurile alimentelor au scăpat de sub control în timp ce giganții alimentari și marii producători fac profituri de miliarde pe seama noastră”.
Dintre toate alimentele, prețurile ciocolatei au crescut cel mai mult luna trecută, cu 9,2%, potrivit site-ului de monitorizare Matpriskollen. Prețurile grăsimilor de gătit au crescut cu 7,2%, iar cele ale brânzeturilor cu 6,4%. Laptele și smântâna au crescut cu 5,4%.
Cu toate acestea, nu toată lumea este convinsă de efectele acțiunii de șapte zile.
Deși Sandra Gustavsson, 34 de ani, a observat creșterea costului alimentelor, ea este mai degrabă în favoarea unei revizuiri complete a obiceiurilor de cumpărături. Este vorba de „reko-ring” – un mod de a cumpăra bunuri produse local, fără intermediari.
„De la Covid încoace, am impresia că prețurile alimentelor nu au făcut decât să crească, să crească, să crească”, a declarat Gustavsson, care lucrează ca director de operațiuni și locuiește în Göteborg. „O săptămână este bună pentru că începe o conversație”, a adăugat ea. „Dar în rest nu cred că are vreun efect”.
Filippa Lind, o figură marcantă a boicotului, a declarat că discuțiile despre acțiune – pro și contra – au fost peste tot. Lind, o studentă din Malmö, a declarat că face acest lucru atât în calitate de persoană afectată de „prețurile nerezonabil de mari”, cât și ca un „act de solidaritate pentru alții”.
