România a fost, de-a lungul istoriei sale, un teritoriu marcat de diverse perioade de migrație. Conform datelor recente, diaspora românească numără aproximativ 5 milioane de persoane, majoritatea dintre acestea aflându-se în statele Uniunii Europene. Această migrație masivă, mai ales după aderarea țării la UE, a influențat profund atât cultura românească din țară, cât și în afacerea celor plecați, iar legăturile dintre românii de acasă și cei din diaspora au dat naștere unei realități culturale dinamice și complexe.
În primul rând, trebuie subliniat faptul că românii plecați în străinătate au fost adesea ambasadori neoficiali ai culturii românești. În noile lor țări de reședință, aceștia au adus cu ei tradiții, obiceiuri și o mare varietate de elemente din cultura populară românească. Din festivaluri de muzică populară, la expoziții de artizanat sau evenimente culinare, românii din diaspora au reușit să adâncească legăturile cu țara lor natală și, totodată, să promoveze România în fața noilor culturi în care au fost integrați. Astfel, tradițiile românești s-au făcut cunoscute în diverse colțuri ale Europei, ceea ce a contribuit la recunoașterea unui patrimoniu cultural valabil dincolo de granițele țării.
Un alt impact semnificativ pe care diaspora l-a avut asupra culturii românești s-a manifestat prin influențele externe asupra noii generații de români. Copiii și tinerii români născuți în afacerea au fost expuși la diverse culturi europene, care și-au lăsat amprenta asupra limbajului, obiceiurilor și chiar mentalității acestora. Deși au păstrat o legătură strânsă cu tradițiile românești, aceștia au învățat să se adapteze și să înțeleagă valorile și obiceiurile țărilor în care trăiesc. Această îmbinare de culturi a generat o „nouă românitate”, una mai cosmopolită, dar care nu își uită rădăcinile.
În ceea ce privește impactul economic și social, migrarea românilor a avut și un efect cultural semnificativ asupra țării de origine. Banii trimiși de românii din diaspora au jucat un rol important în dezvoltarea economiei locale, dar mai important decât atât, aceste remitențe au contribuit la o schimbare în percepția și încrederea în propria cultură. Românii care au muncit în străinătate au reușit să adune resurse materiale și idei inovative, iar acestea au fost integrate în proiecte culturale din România. Astfel, au fost susținute evenimente și festivaluri care promovează cultura națională, iar în unele cazuri, românii din diaspora au fost cei care au deschis uși pentru colaborații internaționale în domeniul artei, al literaturii sau al muzicii.
La rândul lor, românii din diaspora au păstrat o legătură spirituală profundă cu țara lor. Chiar dacă distanța fizică a fost adesea mare, cultura română a fost pentru mulți o punte de legătură între două lumi. De exemplu, multe biserici românești din afacere au fost locuri de întâlnire și rugăciune pentru românii plecați, iar aceste locuri sacre au fost păstrătoare ale identității și tradițiilor spirituale românești.
De asemenea, diaspora românească a influențat literatura și arta română contemporană. Mulți scriitori, regizori și artiști români au ales să trăiască în afacere, iar lucrările lor reflectă experiențele trăite în străinătate. Aceste experiențe, văzute din perspectiva unui emigrant, aduc noi teme și perspective în literatura română, îmbogățind astfel tradiția culturală a țării.
În concluzie, diaspora românească a avut un impact semnificativ asupra culturii românești, atât în țările de reședință, cât și în România. Prin păstrarea tradițiilor și integrarea acestora în noile culturi, românii din afacere au contribuit la promovarea și diversificarea culturii românești pe plan internațional. De asemenea, migrarea a adus în țară noi perspective, idei și influențe care au îmbogățit cultura română, demonstrând că, indiferent de locul în care se află, identitatea culturală românească rămâne puternică și vie.
