Pe 21 și 22 iunie 2025, Primăria Capitalei, prin CREART, a organizat cea de-a 15-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor „Muzici și Tradiții în București”, pe Șoseaua Kiseleff, care s-a transformat, pentru două zile, în epicentrul tradițiilor, al muzicii, dansului și meșteșugurilor. Evenimentul a reunit peste 65.000 de vizitatori și peste 750 de artiști. Membru CIOFF – Consiliul Internațional al Organizațiilor de Festivaluri de Folclor și Cultură Tradițională, festivalul și-a reconfirmat statutul de ambasador al patrimoniului imaterial, fiind singura manifestare de acest gen din Capitală.
Sâmbătă, 21 iunie, parada costumelor populare a transformat centrul Capitalei într-un veritabil tablou al identității culturale, cu peste 450 de artiști defilând în straie tradiționale specifice zonelor reprezentate. Alaiul a traversat Calea Victoriei în drumul său spre festival, acompaniat de Fanfara din Cozmeşti (Iaşi) și de fanfara „Trandafirul” din Calafindeşti (Suceava), într-un spectacol vizual și sonor unic, ce a adus în fața publicului frumusețea autenticului popular, pe un traseu de 2 km. Localnicii au fost fascinați de varietatea costumelor și de energia dansatorilor și a muzicienilor, iar turiștii au avut ocazia de a surprinde în fotografii un moment unic, în care tradițiile au strălucit chiar în inima Bucureștiului. Prin această manifestare, festivalul a promovat moștenirea folclorică și a creat un moment de conexiune autentică între culturi, tradiții și oameni, inspirând aprecierea și respectul față de tradițiile fiecărui popor.
Evenimentul a oferit o incursiune fascinantă în universul tradițiilor, reunind arta populară, gastronomia și meșteșugurile specifice unor regiuni etnografice diverse. Târgul a adus laolaltă peste 90 de căsuțe, unde meșteșugari, artizani, artiști plastici, creatori urbani și producători autohtoni și-au expus obiectele, de la ii brodate manual și costume populare, la sculpturi din lemn, icoane pictate și bijuterii tradiționale. Mai mult decât atât, publicul a putut observa îndeaproape tehnici străvechi de prelucrare a materialelor în cadrul demonstrațiilor meșteșugărești, descoperind, astfel, frumusețea și măiestria artei populare prin interacțiunea directă cu meșterii. Hanul Bucureștiului a fost locul perfect pentru degustarea preparatelor tradiționale, de la mâncăruri românești cu influențe regionale, până la delicii internaționale.
Festivalul a integrat o componentă educațională prin atelierele de creație destinate copiilor, organizate pe peluza Muzeului Național al Țăranului Român, unde cei mici au pășit în lumea meșteșugurilor. Din linguri de lemn s-au născut păpuși colorate, din hârtie au creat ii, iar lutul s-a transformat în obiecte modelate cu imaginație. Atelierele de creație le-au oferit copiilor ocazia să coasă, să decupeze, să modeleze și să creeze obiecte unice – semne de carte cu flori presate, obiecte decorative și simboluri românești, într-o întâlnire de poveste cu tradițiile, unde cultura populară s-a împletit cu bucuria copilăriei. De asemenea, spectacolele de teatru susținute de Teatrul de animație „Țăndărică” și de Teatrul „Ion Creangă” au completat magia zilelor de festival.
Timp de două zile, Bucureștiul a devenit scena unui adevărat maraton artistic, unde ritmurile tradiționale și dansurile pline de energie au încântat spectatorii și au adus împreună comunități. Publicul s-a bucurat de muzica, dansurile și tradițiile prezentate de minoritatea germană, minoritatea ucraineană, minoritatea rușilor lipoveni, minoritatea slovacă, minoritatea greacă, minoritatea tătarilor turco – musulmani și de comunitatea aromână. Programul artistic a fost completat prin prezența unor ansambluri reprezentative din Suceava, Târgu Mureș, Bistrița-Năsăud, Constanța, București, Olt, Argeș, Teleorman, Focșani, Alba Iulia.
Ansamblul folcloric „KUD Elektroporcelan” din SERBIA, Аnsаmblul de dans роpular ,,Ноrа de la Рrut” și Grupul de lăutari ,,Rapsozii Рrutului” cu Silvia Zăgoreanu, din Municipiul Ungheni, REPUBLICA MOLDOVA șiAnsamblul folcloric „RU Maccature” din ITALIA au adus pe scena festivalului spectacole vibrante și autentice, prin care au evidențiat bogăția tradițiilor lor și au consolidat, prin muzică și dans, legătura dintre culturi și comunități.Artiști consacrați ai muzicii populare au transformat festivalul într-un regal folcloric, oferind momente muzicale de neuitat: Matilda Pascal Cojocărița, Ștefan Cigu și Ina Chiriac, Maria Murgoci, Andra Matei, Andreea Feraru, Ovidiu Homorodean, Cornelia și Lupu Rednic.
Prima zi a Festivalului Internațional de Folclor „Muzici și Tradiții în București” s-a încheiat cu un spectacol susținut de Orchestra Națională „Valahia”, dirijată de Marius Zorilă, unde publicul a fost purtat într-o călătorie muzicală de excepție, alături de artiști renumiți precum Laura Lavric, Lavinia Goste, Florentina și Petre Giurgi, Ioana Maria Ardelean, Ionela Toma, Ilie Caraș și Marina Roșu, care au evidențiat frumusețea și complexitatea muzicii populare.
Duminică, cea de-a 15-a ediție a festivalului s-a încheiat prin concertul extraordinar „Drag de România noastră”, susținut de Paul Surugiu FUEGO și Ansamblul „Junii Sibiului” – una dintre cele mai vechi formații de dansuri populare din Europa, alături de invitații lor – Ioana și Sînziana Ștefan, Oana Tomoiagă, Iulia Mihai, Beatrice Băndoiu, Traian Stoiță, Paul Ananie, Andreea Haisan, Alexandru Brădățan și Gabriel Dumitru. Spectacolul a fost un adevărat omagiu adus tradițiilor românești, transmițând prin muzică și dans legătura vie dintre generații, într-o călătorie muzicală prin mai multe zone etnofolclorice.
Festivalul Internațional de Folclor „Muzici și Tradiții în București” a celebrat identitatea națională și diversitatea culturală, reunind artiști, ansambluri și comunități într-un dialog autentic între tradiție și prezent. Evenimentul a pus în valoare muzica, dansurile, portul popular și meșteșugurile transmise din generație în generație, oferind un spectacol vibrant în inima orașului și transformând Bucureștiul într-un centru al patrimoniului imaterial. Prin bogăția programelor sale artistice, prin atelierele educative dedicate copiilor, dar mai ales prin interacțiunea directă cu meșterii populari, festivalul a devenit o punte între trecut și prezent, impunându-se ca un reper de prestigiu în peisajul cultural autohton și ca un ambasador al tradiției românești pe plan internațional.
