Austria şi Elveţia plănuiesc să investească 2,1 miliarde de euro în protecţia împotriva inundaţiilor pe Rin.
Cele două ţări vor împărţi costurile proiectului în mod egal, guvernul federal austriac aşteptându-se la costuri totale de aproximativ 1,1 miliarde de euro până în 2052.
Planul este de a se crea mai mult spaţiu pentru apă prin redeschiderea zonelor inundabile şi a luncilor.
Austria are o experiență vastă în protejarea de inundații.
„Cred că nu greşesc când zic că Viena are cea mai bună protecţie contra inundaţiilor din lume“, spunea în 2021 inginerul Wilfried Fellinger, liderul echipei care a avut misiunea de a proteja atunci oraşul de apele furioase ale Dunării. În luna iulie a acelui an viituri şi inundaţii catastrofale şi în unele cazuri ucigătoare au devastat oraşe şi comunităţi din Europa Centrală şi de Vest.
Viena a rezistat, cu doar un minim de activitate perturbată, mulţumită unui sistem de protecţie contra inundaţiilor extins şi, spun unii, vizionar având în vedere că a fost construit în anii ’70-’80 şi face faţă provocărilor aduse de încălzirea globală. Este vorba în primul rând de un proiect, la început controversat, de a săpa un canal imens pentru crearea unui braţ artificial al Dunării care să devieze apele pe lângă oraş atunci când sunt probleme.
Viena s-a ales astfel cu apa pe timp de secetă şi siguranţă când vine potopul. Braţul artificial al Dunării – Dunărea Nouă i se spune – are şi o insulă uriaşă, lungă de 20 de km, făcută din pământul excavat. Aceasta acţionează ca un burete când nivelul apelor se ridică.
Complexul lacustru este o adevărată atracţie turistică în vremuri liniştite. În iulie 2021, peste Viena a plouat mai mult decât oricând se fac măsurători meteorologice. Capitala austriacă n-a avut probleme deosebite.
De asemenea, probleme nu au fost nici anul acesta pe Dunăre, când inundațiile au făcut prăpăd în Europa Centrală și de Est.
